Raport de activitate parlamentară

CĂLIN IOAN BOTA - deputat PNL

Inițierea unui grup al parlamentarilor din coaliția de guvernare care susțin Autostrada Nordului

În calitate de deputat de Maramureș, am inițiat un grup al parlamentarilor din coaliția de guvernare care susțin Autostrada Nordului și spre finalul lunii februarie am avut o primă întâlnire cu directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Mariana Ioniță, pe tema stadiului acestui obiectiv important de infrastructură. Din acest grup fac parte parlamentari din județele Maramureș, Satu mare, Bistrița și Suceava.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a depus recent Cererea de Finanțare pentru studiul de fezabilitate a lotului Baia Mare - Bistrița, ce face parte din Autostrada Nordului. Valoarea totală a proiectului este de circa 24 milioane de lei, banii urmând să fie asigurați în proporție de 85% prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, iar restul de 15% din contribuție proprie.

Conform Master Planului General de Transport al României, legătura între Baia Mare și Suceava va fi realizată astfel: Drumul expres Baia Mare – Bistrița, numit Someș Expres, și Drumul Trans Regio Bistrița – Vatra Dornei – Suceava, numit generic Bucovina. Acest proiect de infrastructură va realiza legătura dintre Coridorul 3 (București – Regiunea Nord Est) și viitorul punct de trecere a frontierei din zona Oar.

Cei 11,5 km care fac legătura între Satu Mare și Oar se află și ei în fază avansată pentru realizarea studiului de fezabilitate. Acest drum se va conecta la Drumul expres Baia Mare-Satu Mare, un proiect realizat în parteneriat de Consiliul Județean Maramureș și Consiliul Județean Satu Mare.

Dezvoltarea Maramureșului este strâns legată de dezvoltarea infrastructurii rutiere și mă bucur că facem pași concreți în această direcție.

Articol de presă

Sprijin HORECA

În calitate de deputat în Comisia de buget finanțe, am susținut și am votat, în comisie și în plen, proiectul de lege prin care sprijinim cu 500 de milioane de euro antreprenorii care activează în domeniul Horeca, turismului, organizării de evenimente, care au suferit pierderi mari de venituri în timpul pandemiei.

Aproape 80.000 de firme beneficiază de susținere financiară directă, banii fiind folosiți la relansarea economică a acestor companii și la susținerea angajaților. Suma de 500 de milioane de euro votată în Parlament se adaugă la cei 1 miliard de euro aprobați deja ca pachet de sprijin prin programul derulat de Ministerul Economiei.

Prin astfel de măsuri, adaptate la nevoile economiei private, România a reușit să fie campioana creșterii economice în Europa pentru al doilea trimestru consecutiv.

Articol de presă

Sprijin pentru finalizarea proiectului SMID de la Fărcașa

Unul dintre obiectivele asumate în fața maramureșenilor este finalizarea proiectului SMID de la Fărcașa, un proiect vital pentru maramureșeni, care a fost întârziat nepermis de mult de către fosta conducere a administrației județene.

Am fost pe teren la Fărcașa, împreună cu primarul Ioan Stegeran și cu deputatul Florin Alexe și am văzut la fața locului stadiul lucrărilor pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), un proiect pe care ne-am asumat să-l terminăm până la finalul lui 2023.

Guvernul PNL a acordat încă de anul trecut, prin Ministerul Fondurilor Europene, peste 136 de milioane de lei pentru finalizarea acestui proiect. În calitate de secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene am insistat atunci pentru necesitatea acordării acestei sume foarte mari pentru finalizarea lucrărilor, pentru că întârzierea lor ar fi putut duce la pierderea banilor europeni dați pentru acești proiect, bani care ar fi fost recuperați tot de la maramureșeni.

În vizita pe teren am constat că se lucrează pentru ca acest proiect, de care avem mare nevoie în județ, în condițiile în care nu mai avem niciun depozit de deșeuri autorizat, să fie terminat cât mai repede.

Administrația locală și administrația județeană lucrează împreună pentru a realiza acest obiectiv și beneficiază desigur și de sprijinul parlamentarilor liberali pentru a duce la capăt proiectul SMID.

Articol de presă

Finanțarea activităților de ecologizare a fostelor perimetre miniere

În Maramureș sunt multe locuri minunate, cu potențial turistic care, din păcate, suferă și astăzi, la mulți ani după închiderea minelor din zonă, fiind afectate de poluare.

Băiuț este unul din locurile minunate din Țara Lăpușului care suferă însă foarte mult de pe urma poluării cu reziduurile rămase în urma închiderii minelor din zonă. Împreună cu viceprimarul localității, Hollo Iosif, și cu senatorul PNL Cristian Niculescu Țâgârlaș, am fost în două dintre galeriile miniere din care curge apă contaminată în râul Lăpuș și am văzut și iazul de decantare. Din păcate, lipsa banilor pentru ecologizarea eficientă a zonei în urma închiderii minelor se vede la tot pasul, iar mediul și oamenii suferă de pe urma poluării.

De asemenea, la Tăuții Măgherăuș, alături de primarul Dumitru Marinescu, am parcurs o zonă cu probleme de pe Valea Băiței, unde e nevoie urgentă de o consolidare eficientă a malurilor. Am mers și pe Valea Roșie, unde există o altă problemă legată de poluarea apelor de mină. Primarul Dumitru Marinescu m-a informat că la stația de tratare a apelor reziduale de mină lipsește un transformator și, în lipsa acestei piese, tot procesul de curățare a apelor este compromis. Am luat legătura cu actuala conducere a Conversmin și am rezolvat problema transformatorului.

După ce am văzut poluarea făcută de apele de mină pe Valea Roșie și la Băiuț am trimis o interpelare ministrului Economiei, Claudiu Năsui, având ca temă situația ecologizării perimetrelor miniere închise din județul Maramureș. În Maramureș sunt multe perimetre miniere închise de ani buni, care s-au transformat în bombe ecologice și care au un impact major asupra mediului și asupra sănătății populației din zonele respective. În ultimii ani, din cauza lipsei investițiilor în stațiile de epurare, multe cursuri de apă din județ au fost afectate de apele de mină poluate de minereuri, situație care are efecte în lanț asupra mediului și sănătății maramureșenilor.

Având în vedere această situație, am solicitat ministrului Claudiu Năsui informații privind sumele alocate procesului de închidere și ecologizare minieră de la înființarea societății Conversmin S.A. și până în prezent, comparativ cu necesitățile de finanțare, precum și sumele atribuite pentru perimetrele miniere aferente județului Maramureș în perioada 2016-2021. De asemenea, am cerut informații legate de finanțarea iazului Bozânta, un obiectiv de importanță strategică, și precizări legate de strategia privind retehnologizarea stațiilor de epurare.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a răspuns la interpelarea mea și a admis că din cauza subfinanțării lucrările de reconstrucție ecologică sunt sistate și stațiile de epurare sunt depășite tehnologic, fapt ce duce la poluarea apelor. Astfel, în ultimii 15 ani, pentru obiectivele miniere aflate în închidere, administrate de REMIN SA Baia Mare, au fost alocate 327 119 499 lei, fonduri insuficiente pentru lucrări importante de conservare, care au acoperit necesarul între 16% și 64%. Ministerul Economiei a admis, în răspunsul la interpelare ,că alocarea unor fonduri insuficiente a dus la imposibilitatea lucrărilor de execuție a închiderii legăturilor cu suprafața, fiind sistate lucrări de reconstrucție ecologică la obiective miniere prioritare.

Probabil ultimele lucrări serioase au fost realizate în perioada 2008-2014, când au fost executate lucrări de punere în siguranță și reconstrucție ecologică la iazurile de decantare : Novăț, D2, Colbu I și II (Borșa), Bloaja (Băiuț), Vrănicioara și Plopiș Răchițele (Cavnic) fiind executate și lucrări de închidere a legăturilor cu suprafața ( Aurum, Băiuț ), în baza programelor anuale de conservare.

Ulterior, în perioada 2016-2020 procentul de alocare față de necesar a fost de 24,7%, situație care a dus la imposibilitatea finanțării lucrărilor de închidere și reconstrucție ecologică, fiind alocați bani doar pentru monitorizare și conservare a lucrărilor. Situația este îngrijorătoare și la stațiile de epurare unde se înregistrează constant depășiri de suspensii și sulfați, din cauza limitelor tehnologiei folosite. Deși s-a convenit, încă din 2010, includerea celor 8 stații de tratare într-un program unic de retehnologizare etapizată, cu termen 31 decembrie 2017, până în prezent s-au realizat doar proiectele tehnice de modernizare, subfinanțarea anuală a programelor de conservare și reconstrucție ecologică conducând la imposibilitatea demarării lucrărilor proiectate. În ceea ce privește iazul de decantare de la Bozânta, cel mai mare iaz de șes din țară, cu o suprafață de 133 de ha, Ministerul Economiei susține că în propunerea de program anual de conservare, închidere și reconstrucție ecologică și activități post-închidere pentru anul 2021 sunt prevăzuți 135 000 lei în vederea achiziției contractului de execuție pentru lucrări de reconstrucție ecologică la acest obiectiv.

Am solicitat Ministerului Economiei să acorde în acest an fondurile necesare pentru lucrările de conservare și ecologizare a perimetrelor miniere, precum și pentru achiziționarea echipamentelor necesare la stațiile de epurare, astfel încât să nu mai vedem oameni cu găleata cu var încercând să asigure curățarea apelor cu mijloace primitive.

Proiecte concrete pentru Baia Mare și Maramureș

În calitate de președinte PNL Baia Mare, am lucrat alături de consilierii locali pentru depunerea unor amendamente consistente la bugetul din acest al al municipiului, amendamente care vizează proiecte concrete pentru oraș. Toate amendamentele propuse de PNL pentru investiții au fost adoptate în unanimitate în cadrul ședinței Consiliului Local.

Astfel, 500.000 lei sunt alocați în 2021 în vederea realizării studiului de fezabilitate pentru varianta ocolitoare a Municipiului Baia Mare, un proiect vital pentru dezvoltarea orașului, realizat în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș. O altă sumă importantă, 500.000 de lei, este prevăzută în buget pentru susținerea schemei de ajutor de stat în vederea creșterii traficului aerian pe Aeroportul Internațional Maramureș. Aeroportul reprezintă legătura dintre Baia Mare și comunitatea internațională și de aceea este important să investim pentru a oferi condiții pentru cei care doresc să dezvolte afaceri în județul nostru. Tot la inițiativa PNL a fost alocată și suma de 50.000 lei pentru realizarea studiul de fezabilitate aferent proiectului ,,Poligon auto Baia Mare".

De asemenea, Județul Maramureș are în acest an un buget dedicat dezvoltării și investițiilor, așa cum ne-am asumat în fața maramureșenilor.

Bugetul prevede pentru proiectele de dezvoltare a Maramureșului 419 milioane de lei, o sumă cu 152% mai mare ca anul trecut. Banii pentru investiții merg în cea mai mare parte în infrastructură, circa 300 milioane de lei fiind direcționați către drumurile din județ, o creștere cu peste 150% față de anul trecut. Bugetul prevede sume importante și pentru pregătirea proiectelor ce vizează alocarea financiară 2021 – 2027, deoarece este esențial să atragem cât mai mulți bani din fondurile europene puse la dispoziție pentru dezvoltare.

Județul Maramureș primește anul acesta bani pentru proiectul parcurilor industriale din județ și pentru depozitul temporar de deșeuri, două proiecte importante, care sunt gestionate de către Consiliul Județean. Pentru depozitul de deșeuri sunt prevăzute 3 milioane de lei, iar pentru parcurile industriale sunt alocate 5 milioane de lei. Cele două proiecte sunt esențiale pentru calitatea vieții maramureșenilor și pentru dezvoltarea județului.

Articol de presă

Susținere pentru Planul Național de Redresare și Reziliență

Am lucrat la Planul Național de Redresare și Reziliență prin care România va beneficia de peste 29 miliarde de euro încă de anul trecut, când eram secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene și am continuat să mă implic și anul acesta, în calitate de membru în Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților.

Acest Plan reprezintă o mare oportunitate pentru economia și pentru societatea românească și mă bucur că s-a ajuns la o variantă echilibrată, prin care să putem recupera decalajele existente între țara noastră și celelalte țări din UE.

Din cele aproximativ 30 de miliarde euro, 3 miliarde de euro vor fi alocați pentru îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate, prin dezvoltarea rețelei de spitale, crearea de centre medicale integrate în zonele rurale și urbane vulnerabile și dotarea acestora cu aparatură modernă.

Alte 4 miliarde de lei sunt rezervate pentru programul România Educată, care înseamnă școli sigure, curate, cu dotări moderne și laboratoare, rețea de școli verzi, eficiente energetic, dezvoltarea sistemelor de educație timpurie, dar și pregătirea specialiștilor în meseriile viitorului prin investiții în învățământul dual.

Pentru dezvoltarea rețelei de autostrăzi, în paralel cu promovarea unui transport cât mai puțin poluant, se vor aloca prin PNRR 4,5 miliarde de euro.

Sume consistente vor merge și către tranziția verde și digitalizare. Astfel, 1,3 miliarde de euro vor fi alocate pentru diversificarea și multiplicarea surselor de energie regenerabilă, 1,5 miliarde de euro pentru împădurirea masivă, 4 miliarde de euro pentru combaterea secetei și irigații, respectiv 5 miliarde de euro pentru promovarea transportului durabil prin dezvoltarea infrastructurii feroviare.

Alte 2,2 miliarde de euro sunt alocați pentru reabilitarea termică a blocurilor și consolidarea clădirilor la cutremur, ceea ce va însemna o îmbunătățire a condițiilor de trai ale românilor. La acestea se vor adăuga desigur investiții care vor permite accesul la apă potabilă și canalizare pentru cât mai mulți cetățeni.

Toate aceste investiții, indiferent de domeniul în care se vor face, înseamnă noi locuri de muncă și oportunități pentru mediul de afaceri. Printr-un efort comun, integrat, putem transforma România în țara pe care o dorim noi toți.

Detaliile alocărilor


În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaților, am participat și la tradiţionalul eveniment Anul Financiar Bancar 2021, organizat de FinMedia şi Piaţa Financiară, unde am analizat desigur și ceea ce înseamnă Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care României îi sunt alocate 29,2 miliarde de euro pentru reconsolidarea economiei. Acest plan reprezintă o provocare pentru întreaga societate, iar răspunsurile pe care le vom găsi vor face ca diferențele de dezvoltare în plan economic și social față de statele din zona euro să fie mult atenuate, recuperând decalajele istorice.

Articol de presă despre eveniment

Cadru legal favorabil atragerii fondurilor europene

Am susținut și votat în Camera Deputaților Proiectul de lege care permite diversificarea domeniului de activitate pentru Compania Națională de Investiții (CNI), un proiect așteptat de toate primăriile din țară.

Este vorba despre Proiectul de lege privind aprobarea OUG 95/2020, pentru modificarea şi completarea OG 25/2001 privind înfiinţarea CNI, un proiect care a fost blocat anul trecut opt luni în Parlament de majoritatea dominată de PSD. Acum avem cadrul legal pentru a pune în aplicare toate reformele la care ne-am angajat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

În baza modificărilor, CNI îşi poate extinde portofoliul de lucrări realizate şi în ceea ce priveşte investiţiile în: unităţi şi instituţii de învăţământ de stat: imobile destinate procesului educaţional şi de cercetare, spaţii cu destinaţia cămine şi cantine, imobile destinate activităţilor cultural-sportive; alte obiective de interes public sau social în domeniul construcţiilor: orice tip de construcţii care se realizează pentru satisfacerea nevoilor materiale şi spirituale ale comunităţilor locale, inclusiv la nivel naţional; drumuri de interes local şi drumuri de interes judeţean; fose septice; microstaţii de epurare şi sisteme de alimentare cu apă. De asemenea, CNI, în calitate de unitate de implementare, va putea să realizeze proiecte finanţate din fonduri europene în cadrul unor programe operaţionale.

Noul cadru legal va asigura diversificarea domeniului de activitate al CNI și va asigura creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene puse la dispoziţia României pentru investiţii.

Acțiuni de împădurire și ecologizare

Particip de fiecare dată la toate acțiunile importante de împădurire din județ și anul acesta nu am ratat desigur acțiunea ,,Împădurim Maramureșul,, organizată de Consiliul Județean Maramureș. Alături de președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orbán, de ministrul Agriculturii, Adrian Oros, de președintele Consiliului Județean, Ionel Bogdan și de alți colegi liberali, am participat la acțiunea de plantare a 5000 de puieți pe un hectar de teren al Ocolului Silvic Șomcuta Mare.

De asemenea, am participat cu plăcere la acțiunea de ecologizare organizată la Lăpuș de doamna primar Cristina Buda. Au fost mulți tineri plini de entuziasm, de energie și de dorința de a face curățenia în zonele verzi pline de deșeuri aruncate de oameni. Depinde de fiecare dintre noi să păstrăm curățenia și să lăsăm generațiilor care vin natura minunată cu care suntem binecuvântați.

Am răspuns cu bucurie și invitației echipei Sistemului pentru Gospodărire a Apelor Maramureș și am participat, alături de numeroși voluntari și de colegii mei Ionel Bogdan și Cristian Niculescu Țâgârlaș, la acțiunea de ecologizare a zonei lacului Firiza.Din păcate, sunt multe deșeuri aruncate în această zonă și acest lucru arată că încă sunt mulți oameni cărora nu le pasă de poluarea pe care o fac aruncând gunoaiele în natură.

Acțiunile de ecologizare sunt necesare și binevenite, dar fiecare dintre noi trebuie să fim responsabili și să conștientizăm că putem avea un județ curat și un aer nepoluat doar dacă aruncăm deșeurile în locuri special amenajate. Avem locuri de o frumusețe unică și e important să le păstrăm curate pentru a se bucura de ele și generațiile viitoare.

Atent la problemele maramureșenilor

Încă de la începutul mandatului de deputat am inițiat discuții directe cu cetățenii, în cadrul audiențelor ținute la biroul parlamentar.

În cadrul acestor întâlniri directe am constatat că maramureșenii sunt interesați și de probleme locale, cum sunt garajele, iluminatul public din Baia Mare sau modul în care funcționează asociațiile de proprietari, dar și de probleme structurale, cum ar fi stabilirea pensiilor pe bază de contributivitate, eliminarea pensiilor speciale, restructurarea sistemului bugetar, reducerea numărului de parlamentari sau dificultățile pe care le întâmpină mediul de afaceri.

Am discutat cu toți cei care au venit în audiență despre problemele județului, despre problemele maramureșenilor și am convingerea că vom găsi cele mai bune soluții, în plan local și în plan național, pentru toate situațiile semnalate de cetățeni.

Voi continua întâlnirile cu maramureșenii, iar cei care doresc să se înscrie în audiență o pot face la adresa de email: calin.bota@cdep.ro sau la sediul PNL Baia Mare, Bulevardul București nr.4.

Sprijin la nivel național pentru proiectele locale

Așa cum m-am angajat în fața maramureșenilor, susțin constant toate proiectele de dezvoltare a județului și a comunităților locale.

În cadrul întâlnirii de la Ministerul Transporturilor, cu secretarul de stat Ionel Scrioșteanu, președintele CJ Maramureș, Ionel Bogdan, și deputatul Florin Alexe, am discutat despre marile proiecte de infrastructură ale județului care vor fi realizate cu ajutorul fondurilor europene. Este vorba despre drumurile expres Baia Mare-Satu Mare, Baia Mare-Jibou, despre variantele ocolitoare ale municipiilor Baia Mare și Sighetu Marmației, despre Podul peste Tisa și despre noul terminal al Aeroportului Internațional Maramureș, proiecte vitale pentru dezvoltarea județului, care vor fi realizate cu bani europeni prin Programul Operațional Transport și Planul Național pentru Reziliență și Redresare. Aceste proiecte au susținerea Ministerului Transporturilor și facem deja pași importanți pentru realizarea lor. Crearea unei infrastructuri moderne este vitală pentru dezvoltarea județului și pentru creșterea nivelului de trai al maramureșenilor.

De asemenea, împreună cu președintele Consiliului Județean Maramureș Ionel Bogdan și cu deputatul Florin Alexe am avut o întâlnire aplicată cu Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, pe tema proiectelor de dezvoltare a județului cu ajutorul fondurilor europene. Mă bucur că am regăsit la ministerul unde am fost secretar de stat aceeași deschidere spre susținerea proiectelor care vizează dezvoltarea comunităților locale. Banii europeni sunt cea mai bună soluție pentru dezvoltarea județului și pentru creșterea nivelului de trai al maramureșenilor.

Sistemul educațional din Maramureș a fost în mijlocul discuțiilor avute la Ministerul Educației împreună cu inspectorul școlar general al județului Maramureș, Anca Hendea, cu inspectorul general adjunct, Ioan Muntean, și cu deputatul liberal Florin Alexe. Funcționarea Centrului de Excelență în Maramureș și organizarea programului Școala după școală au fost temele principale ale discuțiilor purtate la Ministerul Educației. Educația este esențială pentru dezvoltarea Maramureșului și pentru creșterea generațiilor viitoare.

Împreună cu primarul Dumitru Marinescu, am fost la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, unde am avut o discuție cu secretarul de stat Mariana Cotoi pe tema proiectelor de investiții și dezvoltare a localității Tăuții Măgherăuș care pot fi finanțate prin Programul Operațional Regional și prin Compania Națională de Investiții. Există deschidere și interes pentru proiectele de dezvoltare locală, iar la Tăuții Măgherăuș primarul liberal are multe inițiative care pot aduce investiții și condiții de viață mai bune pentru locuitori.

La invitația primarului comunei Copalnic Mănăștur, Vasile Mihalca, am avut o întâlnire de lucru cu primarul, consilieri locali și reprezentanți ai Consiliului Județean, pe tema proiectelor de dezvoltare a comunei. Administrația locală a comunei Copalnic Mănăștur continuă dezvoltarea localității, punând pe agenda discuției numeroase proiecte de reabilitare a drumurilor, modernizarea Pieței Centrale și alimentarea cu apă. Discuțiile privind proiectele de dezvoltare a localității Copalnic Mănăștur au continuat la București. Împreună cu primarul Vasile Mihalca și cu deputatul Florin Alexe, am discutat cu Ionuț Vasile, vicepreședinte cu atribuții de președinte al Administrației Fondului pentru Mediu, despre proiectele privind înființarea si extinderea rețelelor de iluminat public în zonele rurale, precum și despre dezvoltarea unor investiții necesare pentru protejarea mediului.

Au urmat întâlniri la Ministerul Mediului, unde am discutat despre problema culturilor afectate de animalele sălbatice și despre soluțiile legislative pentru rezolvarea acesteia, și la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, deoarece avem nevoie de investiții și de proiecte care să dezvolte comunitățile rurale din Maramureș.

Voi continua să susțin toate proiectele care vizează creșterea calității vieții maramureșenilor, pentru că e nevoie de un parteneriat real între administrațiile locale și parlamentari pentru a realiza dezvoltarea de care județul are nevoie.

Articol de presă

Fără pensii speciale pentru parlamentari

Am votat pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, un privilegiu introdus de PSD în 2015.

Prin votul noii majorități parlamentare am pus capăt unei situații care nu făcea onoare Parlamentului. Să nu uităm că aceste pensii costau bugetul, în fiecare an, peste 10 milioane de euro.

Noi, liberalii, considerăm că acești bani trebuie cheltuiți în beneficiul cetățenilor care ne-au ales pentru a le oferi o viață mai bună, nu pentru pensii speciale care sfidează bunul simț.

PNL a depus în Parlament un proiect de lege pentru desființarea pensiilor speciale ale parlamentarilor încă din legislatura trecută, dar majoritatea parlamentară dominată de PSD a blocat adoptarea acestui proiect.

Pregătim proiecte de lege și pentru eliminarea celorlalte pensii speciale, pentru că e important ca toți cetățenii să primească pensii pe baza contributivității, nu a privilegiilor stabilite arbitrar.

Articol de presă

Contact

Cei care doresc să se înscrie în audiență o pot face la adresa de email: calin.bota@cdep.ro sau la sediul PNL Baia Mare, Bulevardul București nr.4.